21.7 C
București
duminică, septembrie 26, 2021

WWF România: În domeniul pădurilor nu există un plan de reformă; fondurile alocate prin PNRR riscă să fie risipite

Circa 1,5 miliarde de euro se alocă pădurilor şi ariilor naturale protejate prin Planul National de Redresare si Rezilienţă (PNRR), însă aceste fonduri riscă să fie risipite fără finalitate, deoarece în domeniul pădurilor nu există, în acest moment, un plan de reformă, potrivit unui comunicat al organizaţiei de mediu WWF România.

„Guvernul a discutat ieri, pentru a doua oară, detaliile Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care propune investiţii de circa 40 de miliarde de euro, cu o treime mai mult decât fondurile europene alocate pentru România. Vestea bună este că pădurilor şi ariilor naturale protejate li se alocă o sumă record de 1,5 miliarde de euro. Vestea proastă e că aceste fonduri riscă să fie risipite fără finalitate, căci în domeniul pădurilor nu există, în acest moment, un plan de reformă”, se menţionează în comunicat.

Potrivit organizaţiei de mediu, în fiecare an, România ar trebui să realizeze Planul Naţional de Reformă, care să includă sectorul forestier între reformele sale structurale-cheie şi să identifice nevoile concrete anuale, pentru care să aloce ulterior fonduri pentru implementare.

„Cel mai recent plan a fost însă făcut în aprilie 2020, iar pentru anul acesta planul nu a fost încă realizat. Cum poate Guvernul, în acest caz, să decidă direcţiile în care vrea să investească banii europeni alocaţi pentru reforme dacă nu ş-a asumat încă reformele pe care doreşte să le implementeze?”, susţin reprezentanţii organizaţiei.

Managerul de proiect pentru păduri şi arii protejate la WWF România, Antoanela Costea, consideră că pentru a avea „consistenţă” ne trebuie un plan de reformă, fişele detaliate pentru a se înţelege cum sunt alocate concret fondurile şi care sunt indicatorii de rezultat.

„În acest moment, PNRR este o listă de dorinţe. Pentru a avea consistenţă ne trebuie un plan de reformă, fişele detaliate pentru a se înţelege cum sunt alocate concret fondurile şi care sunt indicatorii de rezultat. La Comisia Europeană trebuie să mergem cu paşii concreţi şi cu finalitatea preconizată pentru fiecare reformă şi investiţie, dacă dorim ca intervenţiile pentru păduri propuse în PNRR să fie agreate”, a subliniat Antoanela Costea.

Reprezentanţii organizaţiei de mediu consideră că este momentul ca Guvernul să îşi asume o Politică Forestieră Naţională care să includă reformele şi direcţiile strategice ce au rezultat anul trecut în urma procesului de consultare publică desfăşurat sub coordonarea mediului academic.

„Ca să ajute ţările membre să-şi revină după pierderile generate de pandemia COVID 19, Comisia Europeană a creat Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, prin care le pune la dispoziţie 672,5 miliarde de euro sub forma unor împrumuturi şi granturi. Fiecare ţară trebuie acum să-şi contureze propriul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care să arate concret modul în care intenţionează să investească aceste fonduri până în anul 2026. În mai, statele membre vor începe negocierile cu Comisia Europeană în legătură cu aceste documente”, se mai precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, în noiembrie 2020, prima propunere a României pentru implementarea Mecanismului UE de redresare şi rezilienţă, ce ar trebui să fie prin excelenţă un suport bugetar pentru reforme, a fost un eşec. Aceasta a fost criticată şi de oficialii de la Bruxelles tocmai pentru lipsa unor reforme reale, inclusiv în domeniul protecţiei mediului, respectiv conservarea biodiversităţii şi gestionarea durabilă a pădurilor.

Totodată, în martie anul acesta, în urma unor consultări publice, Guvernul a propus o nouă variantă redenumită a PNRR, care a fost discutată de două ori în cadrul executivului.

„Ne bucurăm să vedem că au fost incluse multe dintre propunerile iniţiate de WWF pentru combaterea tăierilor ilegale şi conservarea biodiversităţii”, a spus reprezentanţii WWF România.

Printre propunerile iniţiate de WWF România au fost menţionate, printre altele, mijloace digitale de supraveghere şi control a activităţilor ilegale din păduri, în special a tăierilor ilegale de arbori şi investiţii în depozite şi facilităţi de sortare primară pentru valorificarea superioară a lemnului, inclusiv prin tranziţia de la sistemul de vânzare „pe picior” la vânzarea din depozite.

De asemenea, printre propuneri au mai fost: dezvoltarea de coridoare ecologice, reconstrucţii ecologice ale habitatelor şi conservarea speciilor şi identificarea zonelor potenţiale de protecţie strictă în habitate naturale terestre şi marine, în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030.

„Dacă vrem să înfiinţăm perdele forestiere, trebuie să pregătim cadrul juridic şi administrativ pentru a avea la dispoziţie terenurile necesare pentru împădurire (raportat la cadastru şi la eventualele exproprieri). Trebuie realizate proiectele tehnice care să cuprindă inclusiv lucrările de îngrijire a culturilor până la predarea în stadiul de masiv şi apoi pregătirea cadrului administrativ pentru gestionarea ulterioară a acestor păduri. Iată de ce, în această fază, o serie de investiţii propuse, de genul ‘Organizarea bursei lemnului’ sau ‘Reforma sistemului de administrare a pădurilor de stat prin modernizarea şi digitalizarea Romsilva’ par mult prea generale şi fără finalitate”, se mai spune în comunicat.

Potrivit reprezentanţilor WWF România, din păcate, două dintre propunerile importante susţinute de WWF pentru domeniul forestier nu au fost incluse în draftul PNRR:

„Registrul Unic de Evidenţă a Pădurilor – o bază de date GIS (Sistem Informaţional Geografic) care să fie încorporată în cadrul platformei informatice SUMAL (Sistemul Naţional Integrat de Urmărire a Trasabilităţii Materialelor Lemnoase) şi care să ofere informaţii de bază despre provenienţa lemnului, ca parte a primei verigi din lanţul de custodie a lemnului. Dacă nu există o evidenţă clară a suprafeţelor de pădure, nu se poate dezvolta un cadru legislativ relevant şi coerent, nu se pot absorbi investiţii pentru a susţine o gestionare sustenabilă a pădurilor ori planifica un control eficient”, se mai spune în comunicat.

Potrivit WWF România, dezvoltarea unor soluţii, utilizând inteligenţa artificială, care să permită măsurarea digitală şi stabilirea amprentei digitale a volumelor de lemn recoltat din păduri care sunt introduse în piaţă.

„Se va genera astfel un sigiliu electronic al transporturilor de lemn, instituit pentru urmărirea trasabilităţii lemnului şi pentru prevenirea transporturilor multiple sau „supraîncărcare”. Fără aceste soluţii tehnice moderne, controlul circulaţiei lemnului rămâne blocat în trecut, nu se poate realiza expeditiv, se va limita ca şi până acum la verificarea trasabilităţii documentelor şi mai puţin a cantităţilor de lemn. De asemenea, posibilitatea realizării unui cubaj tehnic expeditiv, care înlătură subiectivitatea factorului uman, va susţine şi creşterea competitivităţii operatorilor din sectorul forestier. Sperăm ca aceste două elemente atât de importante să se regăsească totuşi în forma finală a fişelor PNRR. Astfel de măsuri sunt esenţiale pentru reforma care se impune pentru a combate tăierile ilegale”, au mai arătat reprezentanţii WWF România.

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. AGERPRES

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.