Dupa ce i-a mancat din palma familiei Pandele si i-a asigurat pe neoprotestantii radicali de la CpF de sprijinul sau – doar ca sa-i lase complet balta, in cele din urma – Daniel si jucat din nou cartea aproape perfect. El a inteles ce inseamna 46 la suta din voturile din Bucuresti pentru un partid de hipsteri mult mai bine decat hipsterii insisi. Sub nasul lor si-a validat catedrala si pozitia exact cum sub nasul neo legionarilor l-a plimbat pe Papa prin toata Romania, chestie nemaiauzita. Bineijnteles ca a binecuvantat discret toate dogmatismele bigote, are nevoie de ele ca de aer ca sa tina armata de gnomi la foc mic, dar s-a purtat ireprosabil. De la satana neomarxista care vine in Romania sa fure Ardealul, toate online-urile ”conservatorilor” au virat brusc spre a se prea inchina in fata intelepciunii neomenesc de minunate a Patriarhului, nerealizand, fireste, fractura logica elementara. Pai ori e Satana, ori il primim ca pe un mare lider spiritual? Cu putine exceptii si ceilalti au ajuns la aceasi concluzie. Ultraortodocsii grosi au ramas cu cateva oase ridicole de rontait, ca de obicei, iar ceilalti s-au simtit mama europenilor, buricul civilizatiei. Daniel a plutit efectiv deasupra apelor. Subtilitatea suprema a fost in stabilirea precisa a ritualurilor diplomatice ecleziastice, l-a asteptat cuminte pe papa, l-a imitat cat a putut apoi l-a lasat sa zburde. A stiut precis ca transferul de popularitate este o arma cu doua taisuri foarte ascutite cand a luat decizia sa nu-l insoteasca nicaieri. Nu s-a lacomit deloc desi probabil ca era tentant. Daniel nu vrea sa-i semene si stie ca nici nu poate, poporul pute, iar acel popor care nu pute ii e mai degraba ostil, asa ca si-a calculat castigul de imagine exact la limita. A stors tot. Desi multi nu sunt de acord, la fel a facut si la referendumul pentru Familie. Si-a lasat cainii rai sa urle stiind ca sunt minoritari si s-a facut in rest ca ploua. El a inteles dinamica sociala mult mai bine decat noi, marii analisti. A stiut ca nu va trece si ca, daca ar trece, falia fata de tendinta mai degraba liberala a alegatorilor i-ar aduce foarte mari deservicii. Noi eram siguri ca va trece, remember. Nu mai vorbsc despre castigul diplomatic, BOR a devenit lejer acum purtatorul de cuvant a aproape jumatate din continent in dialogul cu ceilalti, mai ales dupa ce bulgarii, fratii intru adevarata credinta pe care i-a tradat fara sa clipeasca, au fost suficient de idioti ca sa para un trib neolitic totemic care se sperie de tunet iar pe rusi oricum nu-i intreaba nimeni despre vreo varianta de dialog interconfesional.

Una peste alta, ”vrednic este”, de ce sa ne aia pe noi. Dar doar pentru ca, spre deosebire de politicienii care se duc cu capul inainte ca broasca la inundatie, el a inteles precis ce concluzii sa traga din rezultatul alegerilor. Si inclin sa cred ca l-a si anticipat. Probabil intr-o situatie favorabila PSD, vizita papei ar fi aratat usor diferit. Mai putin fast, mai putine plimbari, in general mai putin din toate – stai jos aici unde zic eu, nu vorbesti neintrebat, hai, te pup ca te asteapta avionul. Si, apropos, da si mie sa citesc sa vad ce spui… ca nu suntem pe tarlaua lu ma-ta aici.

de Tudor Dumitrascu