Cand solutiile politicoase isi vor atinge limitele, isi vor da obstescul sfarsit si vor parea niste ifose abstracte, sefii lumii vor recurge la cea mai evidenta si inca nerostita cale de a-si prelungi puterea si pozitia: redistribuirea! Cineva isi va aminti, trebuie, ca 90 la suta din bani sunt la 1 la suta din oameni (sau ceva genul) iar prelungirea vietii tesutului social, sau macar castigarea de timp, va depinde de asta. Deja se simte o slightly netezire a discursului global, practic nu ne mai impartim in bogati si saraci, subiectul predilect al umanitatii de la Keops si Keffren incoace, a cam inceput sa nu ne mai pese. In cam orice alt scenariu apocaliptic, pana si-n ala cu zombie, bogatii s-ar fi putut fortifica in palate, aici e degeaba.

Si e categoric din ce se vede azi ca doar mentinerea serviciului public pe cat mai multe paliere va putea face diferenta.

Putin paradoxal, nationalizarea marilor averi – nu a mijloacelor de productie – ar putea salva insasi liberalismul si implicit democratia. Cand off shore-urile vor fi nevoite sa si deschida plajele, marile corporatii sa-si regandeasca prioritatile sustinand statele, chiar si warlorzii lumii a treia vor deveni inutili. Suna utopic dar pe termen lung s-ar putea sa ajunga ultima alternativa la distopie.

E posibil sa vina momentul cand bogatii vor intelege ca doar o plebe pe cat posibil ordonata ii va putea salva. Desigur, va exista si un hard way de a le sugera asta…

de Tudor Dumitrascu

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.