„Am fost la a doua perioadă de măsuri de relaxare. Nu poţi face în acelaşi timp, să creşti riscul. Am dat măsurile de relaxare. Este deja o perioadă în care sunt nişte riscuri. Dând voie în locuri libere unor persoane pe care le ştim infectate, creşte acest risc. În măsura în care vom avea transmitere comunitară joasă, gândim şi asimptomaticii acasă, sub supravegherea medicilor de familie”, Nelu Tataru, ministrul sanatatii.

Desigur ca, noi romanii, suntem echipati cu o capacitate cognitiva insusita ca sa intelegem printre cuvintele aruncate cu furca sensul vorbelor unui om. Este cumva intrat in firescul cotidian sa ignoram agramatismele, topica gresita, confuziile lexicale, termenii improprii si lipsa logicii discursive. Ne imaginam ca liderii nu sunt obligati sa stapaneasca limba precum un academician.

Dar, de fapt, gresim. Nu despre constructii elevate si unduiri verbale este discutia interioara pe care o avem cu mintea noastra. Ci despre capacitatea de actiune a individului care explica ce gandeste.

Atunci cand totul este vraiste in discurs ne aranjam instinctiv, ca un puzzle necompletat, piesele lipsa. Traducem, cum s-ar spune, cuvintele si le dam sens. Instinctual.

Dar ar fi cazul sa ne refuzam indulgenta de a-i cautiona pe conducatori cu saracia unui vocabular si a unei exprimari clare. Pentru ca le permitem astfel sa devina legitimi in treburile lor si acceptabili ca modele in societate.

Iar cel mai mare pericol nu este ca ne inconjuram de masini umane care mananca vorbe. Un individ care se exprima confuz, gandeste pe masura. Limba pe care o vorbeste este expresia gandurilor pe care le poarta. Iar asta nu poate fi tolerat daca ne incredem in competenta si ratiunea unor astfel de oameni.

de Claudiu Lucaci

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.