Depinde pe cine întrebi

Dacă întrebi un investitor în criptomonede răspunsul este evident, poate și pentru că, în general, aceștia își vor găsi toate justificările imaginabile pentru a-ți demonstra și pentru a-și demonstra că aceasta este o investiție sigură. O altă categorie se va speria de idee by default numai încercând să priceapă despre ce este vorba. O altă categorie va fi formată din IT-ști și matematicieni care pricep cam cum stă treaba și au fost, sunt și vor rămâne sceptici… tocmai bazându-se pe același tip de cunoștințe ca și cei care au inventat conceptul.

Pe cine să crezi? Cum stau lucrurile de fapt?

De fapt, totul se rezumă la probleme de matematică rezolvate de mașinării (computere) prin niște algoritmi. Una dintre ele este descompunerea in factori primi a unui numar.

De exemplu, 40 = 5x2x2x2 = 5×23 sau 22=2×11. Pare simplu pentru aproape orice om, dar când e vorba de computer lucrurile se complică un pic. Pentru ca un pc să facă treaba asta el trebuie să ruleze un algoritm, iar viteza de calcul depinde de cât de puternică (rapidă) este scula cu pricina și de cât de bun este algoritmul pe care l-ai creat pentru a face aceste calcule.

Acum, imaginați-vă că în loc de 40 sau 22 încercăm să descompunem un număr de genul 98765432123456789… și  acesta este deja un număr mic pentru că s-a ajuns la numere și de 100 de cifre. Problema se complică mult atât pentru oameni, dar și pentru computer.

Fiecare descompunere corectă a unui număr în factori primi generează un Bitcoin. Odată găsită descopunerea corectă, acel număr este scos definitiv din joc pentru viitor și el nu mai poate genera un alt bitcoin… ever, așa că algoritmul va trece la un număr din ce în ce mai mare. Când povestea era la început și se opera cu numere mici, bitcoinul se genera pe bandă rulantă la interval de câteva minute, dar, pe măsură ce numerele deveneau din ce în ce mai mari, timpul de generare a unei noi criptomonede s-a mărit, iar acum poate dura câteva luni, 1 an sau mai mult.

Această generare/căutare de criptomonede a fost botezată mining sau minare exact ca în jocurile de calculator. Dacă ați jucat WoW (World of Warcraft), de exemplu, sau ceva asemănător, vă amintiți omulețul ăla (care erai chiar tu în joc), care săpa cu un târnăcop un anumit timp (acolo era fix) pentru a aduna diverse resurse pe care le utilizai să creezi diverse chestiuni necesare upgradării diverselor iteme. Cam așa e și aici, doar că timpul de minare nu mai este fix, ci determinat de mărimea numărului de descompus în factori primi și de viteza echipamentului/echipamentelor (computerul/computerele) folosite în acest process. Regula spune că cel care a găsit criptomoneda este fericitul ei posesor pe gratis și că poate face cu ea ce dorește, inclusiv s-o vândă altuia. Țineți cont că nu sunteți singurii de pe planetă care “sapă” după același bitcoin ci că vă aflați în competiție cu o întreagă armată de alți “mineri”… exact ca în jocuri. Cel care sapă mai repede intră în posesia criptomonedei cu pricina.

Așadar, pentru a genera o descompunere cât mai rapidă și înaintea altora, fie ai nevoie de un computer mai puternic, fie ai nevoie de un algoritm mai efficient, doar că algoritmul nu poate fi modificat sub nicio formă, el rămânând același pentru toată lumea. De aceea, cei ce vor să găsească “gratis” criptomonede au început o adevărată “cursă a înarmării” cu super calculatoare, din ce în ce mai rapide, sofisticate și, evident, din ce în ce mai scumpe pe care să le lege la rețeaua celor de la Bitcoin pentru a putea rula și ei algoritmul pe calculatoarele lor.

Deja procesoarele standard de computer sunt depășite de ani buni și, dacă la început generai un bitcoin cu desktopul de acasă în câteva minute sau ore, acum se folosesc procesoare video, mult mai rapide, sau mai multe procesoare la un loc. Între timp, cei de la bitcoin sau din preajma fenomenului au creat și un business adiacent… acela de a vinde computere super rapide care, teoretic, te pot ajuta să descoperi un bitcoin. Alții, mai șmecheri, au creat viruși care se instalează pe computerele altora și  le folosesc rulând algoritmul bitcoin fără știrea lor. Poate vă amintiți scandalul legat de website-ul ministerului educației sau altele asemenea.

Numărul total de bitcoini este programat la 21 de milioane și deja s-au generat 17,39 milioane (cca. 83%) și, cum spuneam, crearea de noi unități este deja extrem de lentă.

Toate cele de mai sus au ținut de latura tehnică a poveștii criptomonedelor. Din punct de vedere economic, piața criptomonedelor se supune regulilor economice de bază și, ca orice altă piață, dar și din cauza lipsei de reglementare, este vulnerabilă la atacuri de tip speculativ.

De unde idea că minatul de criptomonede poate fi doar un joc piramidal (schemă Ponzi) mai complex elaborat?

Asemănările pornesc de la faptul că avantajați sunt cei care au intrat în schema asta cel mai devreme, fie minând, fie cumpărând criptomonede atunci când generarea de criptomonede se făcea la interval de câteva minute sau cumpărându-le atunci când acestea aveau valori de ordinal câtorva zeci de cenți, iar cei care intră acum, fie investesc sume mari în computere foarte puternice (eventual vândute tot de cei din sistem), fie plătesc sume de ordinul miilor de dolari reali pe o singură unitate și, dacă sunt oameni cu forță de cumpărare redusă, au toate șansele să piardă atâta vreme cât cei dintâi vând și se retrag, iar, la final, un grup de oameni va rămâne fără bani reali (valută forte) și doar cu posesia unor monede fantomatice, fără valoare în afara grupului lor din ce în ce mai restrâns.

Valoare criptomonedelor se bazează pe tehnologie sau pe principii economice?

Valoarea ei a variat in timp, dar nu programat cum se asteptau creatorii bitcoin, ci tocmai în urma intervențiilor pe piață a diverși actori, cum era și firesc.

Lansat în 2009, Bitcoin a avut o evoluție destul de stabilă până în 2011, iar cursul de schimb în raport cu USD a crescut de la 0.36$ până în jurul a 17$, dar unele probleme al entităților care efectuau tranzacții în USD au dus la scăderea abruptă a cursului până la 5$ pentru un Bitcoin. Apoi a urmat o perioadă de consolidare în jurul valorii de 14$, iar în 2013 explodat de la 14$ în ianuarie la peste 1,000$ în noiembrie-decembrie, deloc întâmplător în perioada crizei economice din Cipru, care a dus la blocarea conturilor tuturor deponenților din mai multe bănci. Un alt factor de creștere a fost reprezentat de investițiile masive în infrastructură și implicarea unor investitori de pe Wall Street, printre cei mai celebrii fiind gemenii Winklevoss.

Dacă până în 2013 rețeaua Bitcoin era dominată de mici „săpători” după criptomonedă, implicarea unor companii și investitori a dus procesul de „minerit” la altă dimensiune, în aria profesională, cu echipamente din ce în ce mai puternice conectate la rețea.

Această creștere spectaculoasă a cursului de schimb în raport cu dolarul american a atras până la urmă atenția autorităților și, în multe state, moneda Bitcoin nu este recunoscută drept mijloc legal de plată. În luna decembrie, în urma anunțului Băncii Centrale a Chinei privind interzicerea tranzacțiilor în Bitcoin, a început declinul Bitcoin, care a scăzut constant și a ajuns în câteva luni la 550-650$. La sfârșitul lunii martie 2014, guvernul chinez a interzis băncilor și procesatorilor de plăți să mai tranzacționeze Bitcoin și prețul în raport cu dolarul american scade și mai mult până la aproximativ 400$.

Așadar, după anunțul Băncii Centrale a Chinei Bitcoinul o încasează grav tot așa cum crescuse spectaculos la aflarea veștii că niște miliardari au decis să intre pe piața criptomonedelor și fac investiții serioase în echipamente, fac speculații diverse ca și în cazul acțiunilor la bursă, deci, fără legătură cu blockchain sau alte considerente de natură tehnologică.

Din celeași considerente Bitcoin a scăzut dramatic de la maximul istoric de aproape 20,000$ la puțin peste 4,000 întrun singur an (noiembrie 2017-noiembrie 2018).

Conform predictiilor tehnologice, Bitcoinul trebuia să crească cu cât minarea devenea mai greoaie, dar, datorită intervenției principiilor economice și a actorilor de pe piată, în loc să crească, BTC-ul scade. Oare nu și pentru că, la un moment dat, cineva a crescut artificial prețul iar acum BTC doar revine la normal?

Criptomonedele sunt mult diferite de monedele convenționale:

  • nu au un supraveghetor care să le poată controla valoarea
  • inflația este limitată și controlată, programată în programul Bitcoin, este predictibilă și cunoscută tuturor părților încă de la început
  • transferurile sunt facilitate direct, fără ajutorul unui processor de plăți între noduri
  • tranzacțiile sunt imposibil de anulat
  • tranzacțiile sunt teoretic gratuite, dar alte noduri pot percepe taxe pentru a facilita și urgenta tranzacția
  • Bitcoinul este divizibil la 8 zecimale în loc de 2 cum au mai toate monedele clasice etc

Cum rămâne cu “follow the money”?

Blockchainul este o tehnologie în jurul căreia s-a dezvoltat și o adevărată filozofie (tehno-filozofie) cu toate acareturile aferente: studii, institute de cercetare, librării online, fonduri de investiții , idustrie pe orizontală și tot ce îi mai poate omului trece prin cap.

Dincolo de filozofia și motivațiile declarate, blockchainul anonimizează deținătorii de criptomonedă precum și tranzacțiile lor și, în egală măsură cu nevoia de siguranță și intimitate a individului, înlesnește spălarea de bani, mita, transferul sumelor ilicite spre paradisuri fiscale unde nimeni nu te întreabă de unde ai banii sau finanțarea actelor teroriste, care par să nu fi fost nicicând mai facile tocmai din cauza din lipsei de reglementare, a posibilității de control și supraveghere.

Dincolo de tehnologie s-a creat un paradox din care cei odată intrați vor ieși când și dacă vor dori, cum și dacă vor mai putea, dar, cu certitudine, o eventuală prăbușire va antrena, din nou, un ditamai uraganul, un fel de mama tuturor cutremurelor, cu magnitudine nemaiîntâlnită, din care va scăpa cine și cum va putea.

de H.A.Bud