Pungile din material plastic biodegradabil pot fi utilizate la transportul cumpărăturilor chiar şi la trei ani după ce au fost expuse mediului natural, conform rezultatelor unui studiu efectuat în Marea Britanie, citat de Press Association.

O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Plymouth a analizat cinci tipuri de materiale folosite la fabricarea pungilor disponibile în magazinele din Marea Britanie. Acestea au fost expuse la aer, pământ şi apă sărată – medii în care pot ajunge după ce sunt aruncate.

După nouă luni, toate tipurile de pungi expuse la aer s-au dezintegrat, se arată în studiul publicat în jurnalul Environmental Science and Technology.

Însă, recipientele din materiale biodegradabile, oxo-biodegradabile şi cele din plastic obişnuit care au fost expuse solului sau apei sărate au rămas intacte chiar şi după trei ani.

Pungile compostabile expuse la apă sărată s-au dezintegrat într-un interval de trei luni, însă după ce au stat în sol au prezentat doar mici semne de deteriorare după 27 de săptămâni.

”Am fost foarte mirată că după trei ani pungile puteau fi încă utilizate la cumpărături. Acest lucru a fost surprinzător în special în cazul celor biodegradabile”, a declarat cercetătoarea Imogen Napper de la Universitatea Plymouth. ”Când (o pungă) este etichetată astfel se presupune că se va degrada mai rapid decât pungile obişnuite. Însă, studiul nostru a demonstrat că lucrurile ar putea fi diferite după cel puţin trei ani”, a adăugat specialista.

Oamenii de ştiinţă care au realizat studiul au citat un raport din 2013 al Comisiei Europene conform căruia în fiecare an sunt scoase pe piaţă circa 100 de miliarde de pungi de plastic, chiar dacă între timp mai multe ţări au introdus taxe pentru vânzarea acestora.

Multe pungi sfârşesc în mări şi oceane unde se pot descompune în microparticule de plastic ce sunt apoi ingerate de vieţuitoarele acvatice.

”Această cercetare ridică mai multe semne de întrebare cu privire la aşteptările publicului în ceea ce priveşte obiectele etichetate drept biodegradabile”, a notat profesor Richard Thompson, directorul International Marine Litter Research Unit.

”Se demonstrează în acest caz că materialele testate nu au prezentat niciun avantaj consecvent, fiabil şi relevant în contextul deşeurilor marine. Sun îngrijorat de faptul că aceste materiale noi reprezintă totodată o provocare în ceea ce priveşte reciclarea. Studiul nostru subliniază necesitatea ca standardele cu privire la materialele degradabile să evidenţieze clar modul adecvat de eliminare a acestora şi ritmul lor de degradare”, a notat cercetătorul. AGERPRES