Se vântura și pe aici ideea asta: statul să-și vândă proprietățile imobiliare care adăpostesc instituții publice, după care să le închirieze de la cumpărători. Cică ar fi mai ieftin așa, noii proprietari ocupându-se de întreținerea sediilor, Și uite unii care și-au luat-o: belgienii: ”Douze ans après sa dernière vente massive de bâtiments publics, l’Etat fédéral consacre annuellement 45,5 millions d’euros à les relouer au secteur privé.” Dacă și-au găsit proștii, de ce ar fi de condamnat cumpărătorii? Totul e să prezinți atrăgător problema proștilor care plătesc, onor cetățenilor. Ăștia de la Bruxelles s-au descurcat cu prostirea proștilor. Cam mulți proști în ultimele fraze, nu? Dacă asta e realitatea, ce putem face? Dreptul de a fi prost este garantat prin constituții.

de Constantin Gheorghe