Dan Alexe, lingvistul de serviciu al FB, loveşte din nou. De data asta, nu prin etimologii iraniene, ci printr-o genealogie culturală; căci dumnealui, fire mirandoliană, este şi un atent supraveghetor al tuturor inadvertenţelor şi inexactităţilor culturale, comise de diverşi intelectuali pe FB. Pe scurt, ce zice Dan Alexe e că termenul de anagnorisis (ἀναγνώρισις) a fost „furat” (sic!) de creştini de la greci şi că, acest furt mai e şi hazliu, fiindcă, în contextul antic, ἀναγνώρισις însemna pur şi simplu „revelaţie a unui moment comic”. Şi, vai, ce amuzant e faptul că nişte creştini sobri au furat un termen ce desemnează o situaţie ridicolă.

În primul rând, apologeţii creştini nu au „furat” nimic, că nu au fugit cu conceptul de „anagnorisis” la subsuoară aşa cum fugeau hoţii din Cochirleanca cu sacul de porumb în spinare. Conceptele circulă şi au tot felul de întrebuinţări şi resemnificări.

În al doilea rând, ἀναγνωρίζω nu e doar „revelaţie a unui moment comic”, acesta fiind un sens derivat. Cuvântul înseamnă, în pricipiu, descoeprire a ceva, recunoaştere a cuiva, autodivulgare. Verbul ἀναγνωρίζω se mai referă şi şi la banalul act de a-ţi (re)aminti ceva. De exemplu, Platon scrie că Antiphon, atunci când l-a văzut pe Cephalos intrându-i în casă, şi-a amintit (ἀναγνώρισέν) că îl mai văzuse şi înainte (Parm. 127a). Cât despre conceptul tehnic de anagnorisis, teoretizat de Aristotel, acesta poate presupune o răsturnare de situaţie, adică o peripeteia (περιπέτεια), de la care îl avem şi noi pe „peripeţie”. Dar nu e obligatoriu ca această peripeţie să fie comică. Aristotel vorbeşte, de exemplu, despre cuplarea dintre περιπέτεια şi ἀναγνώρισις atunci când se referă la catastrofa lui Oedip, care află ca Ioacasta era maică-sa (1452a). Bine, probabil că asta e ceva comic pentru Dan Alexe. De altfel, Aristotel afirmă explicit că anagnoriza e de mai multe feluri, afirmaţie deloc surprinzătoare pentru unul din cei mai atenţi gânditori la semnificaţiile multiple ale conceptelor. Binele, fericirea, fiinţa – toate astea, zice Aristotel, „se spun în multe feluri” (λέγεται πολλαχῶς). Dar ce să ştie Dan Alexe?

de Daniel Nica

foto-captura facebook

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.