„Legat de disfuncționalitățile care au apărut în această perioadă (31 decembrie – 2 ianuarie) trebuie să precizăm că din acest motiv, și anume că o parte dintre centre își încep activitatea de mâine (luni), a fost o lipsă de sincronizare între platforma de programare, care a permis programarea unui număr mic de persoane, până la momentul la care s-a putut, practic, reseta calendarul de programare în conformitate cu începerea activităților de vaccinare. A fost o situație extrem de neplăcută, pe care mi-o asum…” Valeriu Gheorghita, coordonator campanie vaccinare

Din capul locului vreau sa fac o precizare. Revin cu ea din cand in cand, mai ales pentru cei care uita repede sau se prefac ca nu pricep. Nu sunt un oponent al masurilor de protectie ale statului pentru binele cetateanului. Sunt un legalist convins si, in subsidiar, admit nevoia normei ca mijloc de ordonare a valorilor si functiilor generale in societate.

In schimb, am un simt critic ridicat, o intuitie antrenata in identificarea erorilor si abuzurilor. Corespunzator acestor deziderate individuale, nu acord un cec in alb autoritatilor, ci doar o premisa de bunacredinta necesara a fi verificata si confirmata prin dovezi credibile. Asadar, pentru oricine este atent si bine intentionat, planul autoritatilor in privinta gestionarii pandemiei si a vaccinarii are suficiente vulnerabilitati. Pe care le grupez in sistemice si de comunicare.

Primele nu sunt la indemana noastra pentru a fi analizate cu scrupulozitate. Dar observam sau aflam de la responsabili ca deseori relatarile primare ale presei produc reactii publice dezordonate sau inadecvate nivelului de planificare declarat. Adica modul defectuos in care au fost asigurate dozele de vaccinuri, livrarile, programarile sau chiar distribuirea acestora in cutii de pizza (fiindca n au prevazut ca vin sarbatorile si furnizorii vor fi in vacanta).

Toate scaparile sunt decontate in plan imagologic, si in particular, prin ridiculizarea oficialitatilor. Si aici intervine a doua componenta a planului: furnizarea informatiei catre publicul larg. Cum am mai spus, suferim major la transparentizarea deciziilor, predictibilitatea actiunilor si eficienta mesajelor publice. Pornind de la campania de informare publica (confundata cu una de relatii publice) conceputa pueril, uneori adaptata din mers la stangaciile de inceput si pana la chestiuni de rafinament, cum ar fi obtinerea unei favorabilitati generale pentru vaccinare prin tehnici inovative si sustenabile de PR.

Nu voi expune aici toate greselile si nici nu voi da sfaturi. Cine are nevoie de experti si de expertiza lor va gasi oricand o cale sa-i capaciteze. Identific insa un sindrom de inadaptare a statului la utilizarea unui corp profesionist de comunicatori si la accesarea resurselor creative care au livrat in trecut produse media sau comunicationale de succes.

Un expert veritabil in comunicare strategica ar fi prevazut toate erorile semnalate de presa, ar fi avut un mod de operare anticipativ si planuri de back-up pentru eventualele scenarii de criza. Sa speram, fara sa ne bazam doar pe pregatirea militareasca sau cea medicala, ca imunizarea populatiei in etapa a doua nu va fi un fiasco. Abia acum vom afla ce a insemnat o strategie condusa de politicieni si executata de militari fara batalii duse sau castigate in teatrele de operatii intre granitele nationale.

De Claudiu Lucaci

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.