Vă mai amintiți deviza: ”Gândește global, acționează local!”? Ce s-o fi întâmplat cu abordarea asta, până la urmă plină de bun-simț? Da, schimbarea climaterică este o problemă globală. Care nu are o soluție globală. Când vezi că de vreo două decenii niște inepți de ambe sexe, politicieni, corporatiști, ”societari civili”(sic!), ONG uri, oameni de știință, jurnaliști, se încaieră precum chiorii pe ”obiective globale”, timp în care nu se face mai nimic, și lucrurile merg din rău în mai rău, te întrebi: de fapt, vor să facă oarece, sau nu le pasă, și totul e din ciclul ”să-i prostim pe proști!”?

 

Nu vrem noi să ne stabilim obiective mai modeste, dar mai realiste, mai ușor de atins fără păruieli, și cu efect real asupra calității mediului? Și lucrul este valabil și pentru obsesia noastră cu autostrăzile. Puteam face câte ceva an de an, în punctele cele mai expuse ale rețelei de drumuri naționale, și, surpriză, se micșora și nevoia de autostrăzi scumpe și nu tocmai utile, cum se va vedea în timp. La fel, dacă în fiecare an investeam puțin în CFR, cumpărând locomotive, rame gen ”Săgeata Albastră”, vagoane, reparam/modernizam locomotive și vagoane, întrețineam infrastructura, aveam azi un transport decent pe calea ferată. Totul sau nimic este strategia prostului!

de Constantin Gheorghe