Invazia musulmană în Europa este o problemă cu rădăcini adânci în istorie, determinată de intervenția marilor puteri coloniale în țările afro-asiatice, pe care le-au civilizat în parte, dar le-au și jefuit de resurse. Una dintre consecințe este tocmai legătura culturală pe care au creat-o cu aceste țări, de unde încep să vină mase de migranți în căutarea uni trai mai bun. Desigur că, dacă vor restrânge libertatea popoarelor europene, acești refugiați vor produce o reacție a majorității cetățenilor, care se vor organiza, cu sau fără reactivarea unor forme de fascism sau de extremism care va degenera, cel mai probabil, în lupte interne.
Dar globalizarea presupune și acest aspect, al confruntării între civilizații, al schimbului de idei și chiar al unor războaie religioase care, deși nu sunt de dorit, au devenit inevitabile și vor avea drept consecință o reașezare a vieții social-politice în țările democratice supuse acestei invazii. În același timp, vor exista urmări și în țările de origine ale migranților, mulți dintre cei întorși acasă după contactul cu civilizația europeană dorind să creeze și la ei condiții mai bune de trai, de tip occidental, iar asta va presupune o relaxare a regulilor foarte stricte ale islamului și chiar convertirea unui anumit procent de musulmani la creștinism.

de Gilly Graur