In fiecare semestru in care ma intalnesc cu masteranzii de la Cursul de strategii de PR la nivel global descopar aceeasi confuzie si nesiguranta in mintea lor. Cum se pot lua decizii gresite cand unitatea unui grup decizional este exersata in numeroase provocari?

Stiintele comunicarii s-au dezvoltat in mare masura urmarind procese si evaluand empiric rezultatele. De aici s a ajuns la interpretare, modelare si intersectie cu alte discipline. De ce este importanta studierea gandirii de grup si a evantaiului de decizii strategice? Pentru ca deseori ne putem explica rational unde au gresit liderii, cum s-au construit scenariile si cine a infuentat opinia majoritara. Astfel de clarificari sunt utile pentru leadership, dar si pentru comunicatorii strategici. Ei pot intelege unde gresesc, cum pot convinge publicul si care este gradualitatea unei actiuni strategice.

Criza globala prin care trecem odata cu declararea pandemiei este un vast teritoriu de cercetare si analiza pentru reactiile liderilor. La noi si in restul lumii sunt deja definite sabloane de comportament. Profilele liderilor, experientele cunoscute ale acestora, cultura organizationala si ideologia cu care se identifica sunt parametri esentiali in stabilirea modelului de actiune.

Cel mai dificil aspect al oricarei analize este imprevizibilitatea liderilor, exprimata prin decizii ermetice sau haotice. De aceea studiem complexitatea actiunii comune in comunicarea publica. Pentru a intelege sensurile si scopurile decidentilor cand se adreseaza publicului general sau bazei electorale.

In intreaga lume este o confuzie majora cu privire la reactia conducatorilor in fata pericolului provocat de noul coronavirus. Principalele ideologii conservatoare si liberala, cu accentele si nuantele specifice fiecarei regiuni sau tari, sunt cele care domina spatiul politic democratic. Conservatorii sunt psihologic predispusi sa vada amenintari si de aici frica pentru schimbare. Liberalii pun pret pe schimbare si astfel minimalizeaza amenintarile.

„Liberalismul si conservatorismul sunt adanc inradacinate la nivel individual in functie de felul in care oamenii percep, interpreteaza si accepta teama si incertitudinea“, Christopher Johnston, Howard Lavine, and Christopher Federico, Open versus Closed.

Deceniile de studiere a psihologiei politice au creat o baza solida pentru interpretarea legaturii intre politicieni si alegatorii lor. Fara dubiu, exista un set de valori comune intre acestia dar si o predispozitie invizibila fata de provocari si frici. Un conservator (de dreapta) va fi mereu un om inchis in spatiul interior construit cu grija si siguranta. Un liberal (de stanga) pretuieste libertatea si progresul uman mai mult decat cel material.

“Conservatorii reactioneaza mai puternic decat liberalii la semnale de pericol, inclusiv la amenintarile puse de un microb sau o contaminare…”. Jonathan Haidt, The Righteous Mind.

Asa stau lucrurile cand privesti modelele comportamentale cunoscute si netestate in vremuri de criza majora. Dar iata ca, suntem in mijlocul unei pandemii si atitudinea previzibila a liberalilor sau conservatorilor este diferita atat fata de principiile lor cat si intre diferitele spatii si guverne de dreapta sau de stanga. Sunt tari unde carantina si blocarea economiei provoaca furia conservatorilor si altele, precum Romania, unde este dorita, ceruta si impusa. Cum au ajuns sa raspunda diferit si contradictoriu reprezentantii unei ideologii consacrate de un secol? De ce oamenii de stanga se impotrivesc masurilor de limitare a drepturilor si libertatilor, in Romania, dar sunt cerute cu toata forta de adeptii stangii in alte tari cu o democratie mai consolidata decat a noastra?

Raspunsul il gasim in setul de amenintari, recompense si sanctiuni specifice fiecarui grup ideologic. Frica nu este una singura, ea poate imbraca forme complexe si diverse. Un conservator poate fi ingrijorat de limitarea unor drepturi, dar se preocupa mai mult de pierderea locului de munca. Sau prefera siguranta, cu pretul pierderii unor grade de libertate, in speranta ca familia sa va depasi pericolul.

Ce este totusi inexplicabil in Romania este clivajul ideologic in care ne gasim de cate ori dreapta sau stanga detin puterea executiva. Metamarfozarea lor este ciclica si cumva contradictorie. Dar ambele ajung sa se comporte identic: iau decizii orientate spre controlul actiunilor si al publicului. Nu exista nici stiinta, nici preocuparea, asamblarii unui construct bazat pe parteneriat cu publicul sau macar cu baza electorala.

Exista doar versiuni diferite ale aceluiasi model decizional si de comunicare. Modelul este unic in consecintele sale. De aceea, nu merita sa observi si sa interpretezi prea mult ce ii diferentiaza pe cei de stanga/dreapta de oponentii lor. E mai eficient sa urmaresti constructia grupului decizional, ierarhia si persoanele care participa la procesul decizional si apoi tipul de comunicare al acestora.
Astfel ajungi la anticiparea actiunilor si a erorilor in procesele decizionale si de comunicare. Iar din acest moment, cunoscand vunerabilitatile si sabloanele de actiune ale decidentilor analiza strategica este usor de realizat.

Asa cum spunea profesorul de leadership etic Jonathan Haidt, oamenii pierd din vedere faptul ca teoriile fundamentelor morale ne arata doar fundatia unei constructii. Dar ei nu traiesc in fundatia unei cladiri. O casa trebuie ridicata pe acea fundatie. Antreprenorii politici construiesc structuri de a lungul anilor si ii invita pe alti oameni sa traiasca in interiorul acestora.

de Claudiu Lucaci

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.