9.1 C
București
miercuri, aprilie 21, 2021

Constantin Nica: Narcisismul ascuns

Despre Socrate se știe că purta demn aceeași pelerină sărăcăcioasă fie că era vară sau iarnă, însă mereu curată și îngrijită. Odată, întâlnindu-se cu un filosof cinic, care purta o pelerină plină de găuri și murdară, exclamă că-i vede deșertăciunea prin găurile pelerinei, după o scurtă cumpănire. Asemenea filosofului cinic, narcisicul ascuns (căci este o subcategorie a narcisismului) își ridică lipsurile la nivel de virtute.

Persoanele narcisice, narcisism al cărui premiză este ego-ul inflamat, au un sentiment profund de gol interior, de hău al universului interior, din care nu pot ieși. Adesea au fost deprivați atât de mult în copilărie de iubire și de siguranță încât au contrabalansat acestea printr-un piedestal imaginar pe care urcă și nu vor să mai coboare din motive ușor de înțeles.

Narcisicul ascuns poate fi confundat foarte ușor cu depresivul chiar și de către psihologii experimentați, cu atât mai mult de ochiul obișnuit al omului care nu a studiat psihologia deoarece are o manifestare subversivă. Narcisismul ascuns – fie că vorbim despre tendință, tipar sau tulburare – este atributul narcisicului care nu a reușit în viață. Adesea va fi auzit spunând lucruri precum “nu am avut noroc în viață”, iar dacă nu o spune cu toate cuvintele, se va comporta ca atare, trăind cu senzația că lumea nu i-a observat calitățile sale valoroase (exacerbate, desigur).

Dacă ne amintim din articolul precedent, narcisicii nu au capacitatea de a simți vina, astfel încât narcisicii ascunși, din moment ce nu își pot atribui nereușita, vor da vina pe viață, pe ceilalți, pe soartă. Sentimentul de nereușită va fi externalizat, astfel încât au concepția că ceilalți nu au reușit (fost în stare) să îi remarce. Dacă celelalte subcategorii de narcisici au manifestări extroverte, manifestarea narcisicului ascuns este introvertă.

Vor cere de la cei din jur clemență, prioritate, răbdare și multe altele pe care ei nu le pot sau vor să le ofere (dublu standard). Îi trag pe ceilalți la rost pentru diverse comportamente sau acțiuni inacceptabile din punctul lor de vedere, însă, dacă săvârșesc aceleași acțiuni sau comportamente, ei vor avea elemente atenuante ce țin de mediu. Nu este vina lor niciodată, ne amintim, da?

Viața de cuplu lângă narcisicii ascunși este un coșmar. Aceștia intră în relații, dacă ne raportăm la triunghiul dramatic (victimă, persecutor, salvator), din postura de victimă sau salvator, schimbând – odată ce sunt siguri de iubirea partenerului de viață – cu rolul de persecutor. Astfel încât viața lângă narcisicul ascuns este o luptă continuă de a fi văzut: te simți mic lângă ei, trăind cu senzația că nu ești văzut.

Comunicarea acestora este patologică, adesea zicând una și făcând alta, iar această discrepanță poartă numele de dublu standard pe care îl critică pentru că nu este dezirabil din punct de vedere social. Declarativ aderă la un set de valori dezirabile social, însă faptic se comportă ca și cum legile, valorile și credințele sunt făcute pentru a fi încălcate, mai ales de către ei. Uneori își extrag lauda prin propria auto-sub-evaluare astfel încât să-i facă pe cei din jur să le enumere motivele, faptele și acțiunile care contrazic ce spun ei, adică să îi laude.

Tot din tehnicile narcisicului ascuns face parte și rușinarea celorlalți, acțiune care le alimentează sentimentul importanței și își asigură poziția de putere. Iar din jocurile lor de putere face parte și șantajul emoțional, prin care caută să te facă să te simți vinovat ca mai apoi să le ceri scuze. Dacă ceilalți narcisici îți spun in față că nu ești bun de nimic, narcisicul ascuns te va face să te simți astfel prin comportamentul său (îți răspunde întârziat la apeluri sau mesaje, întârzie la întâlniri ș.a.m.d.) iar dacă îi oglindești comportamentul va lua foc (hoțul strigă hoțul).

Narcisismul lor, abscons fiind, este cu atât mai perfid. De asemenea, ca toate subcategoriile narcisice, sunt secretomani prin definiție. Mai ales prin prisma faptului că nu au cu ce să se laude dincolo de înzestrările lor divine, întrucât nu au cine știe ce realizări în viață. Dacă va asista la discuții în care ceilalți participanți își elogiază realizările, vor părăsi rapid discuția, sau vor canaliza discuția către ce contează cu adevărat în viață este … – ce au realizat ei – … adesea fiind invocată familia.

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.

Cele mai noi

Din aceeasi categorie

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.