Biserica Ortodoxa balcanica a fost timp de 400 de ani o institutie otomana. Not good, not terrible, patriarhul Constantinopolului devine un functionar otoman imediat dupa caderea orasului si ramane in pozitia asta pana cand valul nationalist de secol 19 il transforma ca institutie in ceva complet nesemnificativ. Oferind o cvasiautonomie Bisericii Ortodoxe, turcii nu fusesera deloc tampiti, in fapt aici este secretul prea indelungatei lor agonii de dupa momentul de maxim al imperiului, asediul Vienei, pentru ca adaugand componenta functionareasca, administrativa infrastructurii religioase crestine in fapt isi asigurau linistea in Balcani alaturi de o foarte ieftina si eficace metoda de control. Biserica strangea taxele, linsa sistematic prozelitismul catolic (un pericol politic pentru otomani), in general mentinea ordinea fara cheltuieli, ba chiar cu beneficii. Biserica nu este preocupata de management birocratic, de drumuri, de planuri de dezvoltare, mai pe scurt nu cere nimic de la Istanbul care-i incredintasera carmuirea masei de crestini balcanici promitandu-i protectie fata de presiunea misionarismului papistas dar mai ales imbiind-o cu o autoritate altfel nici macar visata. Subdezvoltarea balcanilor este o consecinta a acestui melanj vascos pe care noi in istorie il numim supravietuire. Popoarele noastre nu lupta pentru credinta lor, nu le-o ia nimeni. Doar exista si cam atat.

Dar voiam sa ajung in alta parte. La momentul desteptarii nationale pe care Biserica il joaca asa cum se pricepe mai bine: negociind. Ruperea in biserici autocefale este un act politic de secol 19 si este, atentie, in fapt ruperea de sub autoritatea patriarhului ecumenic care are rang de ministru al Portii, act executat de loc pe gratis. Bisericile ortodoxe suficient de indestulate – apropos de ce-l scotea din minti pe Cuza – de coabitarea cu necredinciosii, n -au niciun chef sa participe la valul nationalist altfel decat in schimbul unei pozitii similare celei pe care patriarhul Constantinopolului, acest „papa” rasaritean il avusese in structura imperiala. Cu alte cuvinte intai statatorii ortodocsi obtin sa devina niste ceva mai mici „papi” locali (ministri) angrenati perfect in structura politica a viitoarelor state nationale, pentru ca modelul otoman fusese prea avantajos ca sa fie abandonat iar laicizarea rationalista care se petrece tulburator in occident, prea periculoasa ca sa nu fie contracarata.

Consecinta negocierii extrem de prozaice de acum 150 de ani (autocefalia BOR dateaza din 1870 si ceva) este azi mai evidenta ca oricand. Cresinciosii , in special cei rurali, au ramas atent supravegheati institutional – comunistii s-au aplecat in fata realitatii dar si-au facut propria negociere separata cu biserica – si, dupa modelul otoman, este in continuare sursa fundamentala de influenta politica a bisericii. Asta pupa politicienii, nu moastele, asta canta Rares Bogdan in poezia patetica dedicata lui Pimen, asta umple biroul lu’ Gabita de icoane. Asta l-a incurcat pe Iliescu la intrebarea „credeti in Dumnezeu”. La ce conteaza, s-a mirat el mai onest decat majoritatea celorlalti, oricum la noi Dumnezeu sta unde-i se spune.

Mergand mai departe cu presupunerile, in fapt aici este una din sursele primordiale ale decalajului civilizational. Cooptarea bisericii in siajul politicului (in occident tendinta a fost exact opusa) a fost un act benefic/necesar in 1870, un compromis destul de nelegiuit si tainuit in 1948 si a devenit o frana majora in 2020. Atentie, nu biserica este frana ci perpetuarea contractului politicianist implementat viclean de Mehmet al doilea la cateva zile dupa caderea Bizantului si foarte putin modificat pana azi. De fapt azi frana e tinuta apasata de unii ca Rares Bogdan sau Gabi Firea, nici macar de Daniel. Care doar intinde mana sa-i fie pupata, iar acum, omeneste vorbind, cine n-ar face la fel? Doar n-o sa le spuna el sa renunte la bigotism.

de Tudor Dumitrascu

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.