Cine, ce să-i mai spună? La 86 de ani, Nichita, singurul poligam tolerat ca atare de către însuși Sfântul Sinod, și-a facut ziua in Centrul Vechi!
Balamuc, televiziuni, oficialitați.
La Freddo, normal, unde se fumează aproape legal că au copertină retractabilă. Pe Nichita oricum îl enervase mereu snobismul îmbâcsit de la Academie unde adormea frecvent la sindrofiile plictisitoare de decernare de premii și chei. Îi montasera chiar și un scaun special in care se chinuia să încapă, iar el își ducea an de an corvoada până la capăt, zâmbind forțat la poze și pupături. Pentru azi se hotărâse în sfârșit s-o facă “in his way” și oricat l-a rugat Gabița să treaca macar 5 minute pe la scena din Piata Revolutiei, pâna la urma a fost ca el. N-a vrut, batranul, “s a senilizat dracu’ de tot”, îl bombanise primarița! Între barul central de tip “insula” din Freddo și cuptorul de pizza, de la mic la mare i-a înghesuit pe membrii guvernului, șefii partidelor, infuenceri, șefi de edituri, ambasadori, atasați culturali, asa de mulți încat ospatarii proaspăt bărbieriți – toata lumea știa ca poetul etern nu suportă moda asta nouă cu păr pe față, “…isterii” cu “hip” mut, ca-n franceză, cum îi numea el – abia reușeau să-și facă loc. Eh, la ce jocuri de cuvinte de-a dreptul demente se văzuse nevoita Academia sa accepte in ultimii 30 de ani, asta era doar o copilarie minoră. Până si Deko s a inchis – Protv-ul își făcuse studiou acolo, poliție peste tot, turiști străini, zbierete pe stradă, puhoi de lume! Din Vintage urlau boxele, în Freddo se recita! Undeva, spre capătul Smârdanului, prințul Nicolae care iar n-avusese loc înauntru a făcutditamai tămbălăul, cu jandarmi, televiziuni, smucit de garduri, tot tacâmul. A fost ziua la sfârșitul căreia cel mai longeviv titan al literaturii a oprit respirația intregii emosfere nordice, deși a rezistat cu greu pana la final, nu s-a lăsat până n-a făcut anunțul oficial că se îndragostise din nou…
de Tudor Dumitrascu