Autostradă nu rimează cu banană. Cu toate astea autostrada a devenit în imaginarul colectiv ce era banana în ultimii ani ai ceaușismului: un misterios obiect al dorinței colective, ceva fără de care viața nu merită trăită. Și a venit momentul în care avem banane să ne punem și în cap. Ce-am rezolvat? Suntem mai fericiți? Avem mai puțină sărăcie? Este semnul suprem de bunăstare, dincolo de Ferrari și Rolls Royce?

Sunt prea mulți cei care cred că, fără autostrăzi, murim. Nu-i adevărat! Să ne uităm la impactul lor asupra economiei. Ce s-a dezvoltat, în stânga și în dreapta autostrăzilor existente? Aia spre Marea Neagră, zero impact! Aia spre Pitești, la fel. Artic Găiești exista înainte de construirea autostrăzii. La Pitești, Dacia, la fel. Ce investiții noi a adus după 1989? Tot ce era industrie prin zonă s-a cam dus dracului! În Transilvania ce a adus autostrada?

Ce impact asupra industriei a avut construcția de autostrăzi? Zero! Nu mai construim nimic: nici camioane, basculante, compactoare, escavatoare, buldozere, betoniere, nimic! Sunt zone în care până și pietrișul și nisipul le importăm. Și atunci? Atunci toată lumea se isterizează cu construcția de autostrăzi! Este obsesie națională! Suntem nebuni!

de Constantin Gheorghe