Actualizarea de sine, a face ce vrei tu este, din perspectiva psihologiei umaniste, țelul suprem al oricărui om. Lucru simplu la prima strigare, însă a face ce vrei tu implică a ști cine ești cu adevărat, dincolo de mecanismele de apărare pe care le-ai construit și adunat pe parcursul vieții.

Îi povesteam acum câteva săptămâni cuiva despre emoțiile racket. Emoția racket fiind emoția din spatele unei emoții. Ca un racket, reprezintă pe cineva. Toți avem emoții racket, acestea fiind mecanisme de a ne adapta la mediu sau situații, pe care le dezvoltăm în copilărie.

Vrei o înghețată, însă tatăl îți spune că ai mâncat una deja iar tu începi să bați din picioare și să te tăvălește pe jos că vrei înghețată. Simți furie. Tatăl îți frige o terapeutic-strămoșească, moștenită de la Zamolxes, palmă. Nu mai vrei înghețată. Simți tristețe. Capeți înghețata, copiii nervoși sunt puși la punct iar cei triști sunt îmbunați. Data viitoare când vei vrea înghețată, vei mima tristețea. Pentru că ai văzut că așa capeți fie ce vrei, fie atenție. O vei face de atât de multe ori încât nu îți vei mai da seama când vei fi trist dacă chiar ești trist sau nervos.

Aristotel spunea că „așa cum în ghindă sălășluiește stejarul nenăscut încă, la fel în om se găsește potențialul devenirii”. Karen Horney sugera, de asemenea, că suntem născuți cu o tendință naturală spre creștere sau către realizarea de sine, însă factorii sociali (dorințele părinților și normele culturale) interferează cu creșterea noastră naturală, îndepărtându-ne de calea pe care altfel am fi ales-o.

Fiecare dintre noi suntem născuți cu un sine intrinsec, dezvoltarea sa inițială depinzând de cât de bine ne potrivim cu părinții noștri. Dacă suntem foarte asemenatori cu ei în mod natural, vom deveni, firesc, acei oameni care ne-am născut să fim. Însă, în măsura în care suntem diferiți de ei, sinele nostru va fi modelat într-un mod care nu ni se potrivește; iar sentimentul de a fi modelat creează în noi un soi de anxietate fundamentală. Uitați-vă cât de dese sunt atacurile de panică în zilele noastre. De ce oare?

De asemenea, această modelare, ne forțează să ne ascundem adevăratele sentimente, emoții și porniri în spatele unora false dezirabile. Horney spunea că dezvoltăm trei tipuri de sine: sinele real, sinele idealizat și sinele disprețuit. Sinele real reprezintă setul de potențialități și dispoziții genetice (temperament, talente șamd), actualizabile în funcție de mediul în care trăim.

Sinele idealizat este cel pe care îl arătăm în fața altora, luând una dintre cele trei forme: conformist, agresiv sau detașat. În funcție de haina sinelui idealizat pe care o îmbracă, oamenii își formează o idee despre ei cum că ar fi buni, puternici sau detașați. Însă pentru că jucăm un rol, nu putem sta tot timpul în el, astfel încât ajungem să ne disprețuim pentru că nu suntem atât de buni, puternici sau detașați pe cât credeam sau ne doream. Și astfel apare sinele disprețuit.

Sinele disprețuit este cel pe care îl simțim ca fiind noi înșine atunci când nu ne putem ridica la nivelul propriilor standarde autoimpuse și justifică accesele de dispreț față de propria persoană.

Deci, când vrem ceva, de unde știm dacă este acel ceva care ne reprezintă, o dorință a sinelui real, autentic?

Maslow a preluat ștacheta de la Horney și a postulat că adevăratele chemări veridice se întâmplă atunci când avem „o experiență de vârf”, adică atunci când simțim sentimente intense și bruște de fericire și de stare de bine care ne umplu de uimire și venerație. Când îți ții nou-născutul pentru prima oară în brațe, de exemplu. Eu aș spune că și atunci când avem o experiență de abis. Câți oameni nu și-au schimbat radical viața după situații limită – precum accidente, boli sau depresii – în care erau aproape de a-și pierde viața.

Avem pe de o parte „experiențele de vârf” iar pe de alta „experiențele de abis” prin care devenim în comuniune cu sinele autentic, deci. Totuși, de dragul trilemelor, care este a treia cale oare?

de Konstant Nihil

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.