de Tudor Dumitrascu

Sedinta la Starbucks. Marketingu’, o gagica bine la un 40, țâțe, cur, Range Rover full options plus doua deșălate care au uitat cum mai arata un coafor pe interior de la atata munca, pe post de ajutoare. Agentia: doi hipsteri, unu cu codita-n barba, celalalt e femeie. Intra boss-ul cel mare:
– Ce e 5 tugău, asta?
– Un brand local cu anamneza pe equiti-ul mediu de curbura axiomatica, zice doamna marketing care isi stie meseria. Agentia aproba deschizandu-si tabletele, una dintre deșălate isi indreapta spatele.
– Aham, si cine a aprobat ad-ul nostru? Tu?
– Nu, de la Research au redus potentiatorul de amidon din vanilia mozambicana si le-a iesit ca ne costa mai mult ambalajele decat cafeaua. Doar am decis ca lunea excludem si markerele cu care scriem numele clientilor iar agentia a venit cu creatia.
– Ce creatie?
– Chestia aia care apare in buget cu 460 de euro pe ora plus TVA plus tariful maximal de pe pozele de pe Shutterstock… stiti, m-ati mai intrebat si data trecuta…!
– Nu, data trecuta te-am intrebat daca marketing se scrie cu kapa ca aveam de trimis un mail in America… in fine.
– Si v-am spus bine, nu?
– Ma rog…, ce raspuns avem, ma fute fi-mea la melodie ca-si bat joc de ea colegii de la generala pe instagram?
– Daca-mi permiteti, codita-n barba se ridica respectuos in picioare, am aplicat curba lui Gauss pe clasa de produse de dilatatie la fierbere si am introdus rezultatul in metasoft-ul cumparat special pentru analiza cantitativa a receptionarii mesajelor noastre in spatiul media. A reiesit ca mai bine tacem…
– Aham, am inteles… cât ziceai ca-ti dau pe ora…?
Una dintre ajutoarele de la marketing se prabuseste de pe scaun.