Primul (si singurul) presedinte american ajuns vreodata in spatele cortinei de fier, Nixon, nu a facut atunci decat sa legitimeze ascensiunea spre dementa a unui Ceausescu din ce in ce mai arogant. Cine mai era ca el? Cultul personalitatii s-a dezvoltat doar partial sub influenta chineza, mainile fluturand ale lui Nixon la Bucuresti si apoi Intalnirea cu Carter de la Washington au fost, mai degraba, momentele care i-au confirmat lui nea Nicu infailibilitatea, iar consecintele le stim. In 89 el inca traia in mirajul momentelor de glorie, a fost singurul lider est european care s-a opus oricarei reforme, singurul care a refuzat realitatea, singurul complet surd si orb vis a vis de propriul popor, singurul care a ordonat foc. Anii 80 au fost in Romania o consecinta directa a legitimitatii pe care liderii occidentali si in mod special presedintele SUA, liderul simbolic incontestabil al planetei, i-au acordat-o in numele unor fantezii de politica internationala. Ceausescu si-a trait propriul mental disorder in aplauzele lor, pe spatele nostru.

Ce face Trump acum in Koreea este exact identic cu diferenta ca acum legitimarea distrusului ala nu mai vine pe fondul sperantei infantile a unui dezghet bine intentionat ci direct pe cel al santajului. Militar vorbind Koreea este inatacabila, spre deosebire de Ceausescu, Kim chiar a ajuns sa se creada un lider de talie mondiala. El nu pacaleste SUA, direct o ameninta si ii merge! Trump face un joc mizer al cedarii la santaj transformat de propaganda conservatoare intr-o superbisima lupta pentru pace. Potentialul de incredere pe care si-au castigat o cu ocazia asta toti dementii de pe mapamond a crescut masiv. Orice evadare din lagarul korean a devenit acum nu doar imposibila dar si imorala! Agitand acasa fara odihna marota asa zis marxista a liberalismului dar pupand in cur nedisimulat totalitarismul nord corean, probabil cea mai rea forma de comunism inventata vreodata, Trump tocmai a transformat leadershipul american intr-o caterinca dintre cele mai ieftine. Asta face Iranul atat de agresiv, Rusia din ce in ce mai influenta, China inexpugnabila, iar aliatii din ce in ce mai neincrezatori si mai centrifugi in raport cu ideea de bloc compact al democratiilor occidentale, cu consecinte imprevizibile. Iar in termeni de efecte directe asupra vietii noastre aici, in coltul Europei, asta n-are cum sa fie benefic.

de Tudor Dumitrascu